Festivalul de literatură „Vasile Lucaciu” 2024, pentru elevi

 În Cultură

Constrîngerile financiare din acest an 2024 ne-au determinat să organizăm concursul bienal de literatură „Vasile Lucaciu” nu pentru tinerii autori de poezie și proză din toată țara, cum a fost pînă acum (cu o excepție, în vremea primarului Nicolae Sabău), ci pentru elevii de la școala generală din comună. În loc de 15.000 de lei, cît am cheltuit pentru organizarea festivalului național din 2022, ediția 2024 (locală) a costat 1.300 de lei, sumă alocată din bugetul comunei Cicîrlău.

Sperăm ca în 2026 să reluăm Festivalul Național de Literatură Vasile Lucaciu, cu prima ediție în anul 1978, devenit tradiție a comunei, cu sprijinul și implicarea directă a membrilor actuali ai cenaclului literar cu același nume: Gheorghe Pop – președinte, Maria Gârbe, Vasile Jurje, Vasile Știru, Dorel Macarie și Nicolae Goja.

În 7 decembrie 2024, sala de ședințe a primăriei Cicîrlău a găzduit festivitatea de premiere a celor 13 elevi de la Școala gimnazială, care au trimis în concurs primele lor creații literare, poezii, povești, povestiri, compuneri, rod al imaginației de la vîrsta copilăriei și adolescenței, cînd totul este posibil.

Juriul, condus de scriitorii Gheorghe Pârja și Ion Papuc, după ce i-a ascultat pe concurenți citindu-și creațiile, a considerat că e bine să acorde diplome și premii în cărți (oferite de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” și Centrul Județean pentru Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan”)  și bani (1.300 lei), tuturor concurenților, în mod egal. Diplome și cărți au primit și profesoarele care i-au îndrumat: Daniela Fodor și Angelica Ionce.

În cuvîntul său, scriitorul și filosoful Ion Papuc (locuitor de vară al Cicîrlăului) le-a vorbit elevilor despre prima carte pe care a citit-o, „Don Quijote” de Cervantes, într-o ediție pentru copii. Observînd că patru eleve din clasa a VIII-a au scris poezii despre iubire, le-a îndemnat că citească sonetele lui Shakespeare. Apoi, Rimbaud și Descartes. ”Cartea e fanta de lumină pentru toată viața mea” . La fel ca Hegel în fața studenților, Ion Papuc și-a cerut iertare în fața elevilor – pentru că „Există posibilitatea ca unul dintre Dumneavoastră să fie mai înteligent decît noi”.

Și scriitorul și jurnalistul Gheorghe Pârja le-a vorbit copiilor despre primele cărți pe care le-a citit. Își aduce aminte că în casa părintească exista una singură, Biblia – i se părea că are literele prea mici și rîndurile prea lungi. Le-a recomandat elevilor să citească poezii de: Nina Cassian, Gelu Naum, iar mai apoi, Rilke, Trakl, Blaga, Horia Stamatu. ”Cultura cea mare este cea scrisă”, a spus Gheorghe Pârja.

Creațiile elevilor au impresionat juriul prin doza de imaginație și creativitate încorporată în texte.

Maya Florina Jurje descrie toamna și culesul strugurilor în familia sa, iar ironia nu lipsește: „singura grijă este ca strigătele de fericire ale copiilor să nu se audă prea tare”.

Sonia-Elena Szeleș, pe urmele lui Erich Fromm, în textul „Arta de a iubi” analizează dragostea dintre oameni: părinți și copii, familie, prieteni… „Iubirea poate schimba totul în bine, dacă avem persoana potrivită lângă noi”, concluzionează eleva.

Andreea Nicoleta Reniuc: „Când mă uit la stele / Parcă te văd printre ele”.

Iulia Claudia Pomean: „Și vine toamna iar / Și trec anii în zbor, / Tu tot departe ești / Și dorul e tot dor”.

Carina Adriana Ilc: „Tu nici n-ai știință că, plecând, / Ochii mei te urmau plângând.” (Poezia este dedicată tatălui, aflat la muncă în străinătate.)

Luca Andrei Bonaț, clasa a VI-a, a trimis în concurs patru povestioare. „…Se spune că și acum prințul Furnică îți caută o prințesă. Când vedeți o furnică cu aripi, sau cel puțin un prinț foarte gânditor, să știți că este prințul Furnică”.

În Povestea prieteniei (cu 3 părți), personajul copil Pierre locuiește „într-un sat din apropierea Franței”. La școală, se confruntă cu agresivitatea colegilor, însă este salvat de Antoine, „un copil bogat, frumos și darnic”, care se mută în bancă cu Pierre. Scăpînd de jigniri, Pierre devine căpitanul echipei de fotbal și este ales șeful clasei, agresorii devenindu-i prieteni.

(Copiii spun mai multe decît spun!…)

Darius Ionuț Mircea Lăpușan este ingenios și amestecă ficțiunea cu realitatea în personajul colectiv numit Povestitorul, rod al imaginației și jocului copiilor. Timpul povestirii este intercalat cu timpul obiectiv, rezultînd o întîmplare stranie, cu mai multe sensuri.

Miriam Șorici are două povestiri, prima este realistă, despre cum Delia cea perseverentă devine „cofetăreasă”, iar a doua, despre o vizită de Halloween la Casa Groazei, unde o fetiță cade în apă, este salvată, însă apoi dispare de pe „grupul de comunicare”, iar finalul adîncește misterul.

Daniel Ștefan Onanie se remarcă prin rimele tensionate: ușor – suspinător, cad – prag

Alexandru Marian Mezei, clasa a V-a, în povestirea „Războiul”, se inspiră din bătălia istorică de la Gallipoli, 1915, și își imaginează întîlnirea unui soldat britanic cu unul german. În loc să-l împuște, neamțul îl „ascunde” pe englez. Sublimul gest este descoperit și urmat de împușcarea amîndurora. Autorul adaugă cu duh: „Apoi, de s-or fi întâlnit în rai, eu n-am cum să știu”.

Eduard Matei Zetea (clasa a V-a) ne relatează o întîmplare moralizatoare.  despre minciună și sinceritate. Jucîndu-se cu mașinuța, a zgîriat parchetul din cameră. Speriat, copilul a acoperit locul cu „lac de la autocorector”. (Nu certați copiii cînd fac boacăne!, este mesajul.)

Maria Elena Kerezsi scrie despre dragostea unei fetițe pentru cai. Observînd că o iapă din grajd este pe cale să fete, l-a anunțat imediat pe medicul veterinar. Fericită, Eva i-a dat mînzului numele: „Pufarin, pentru că era pufos ca o oaie”.

Abel Blede, clasa a V-a, are o imaginație debordantă. În pădurea înzăpezită, găsește o peșteră în care hibernau o ursoaică și trei pui. Din greșeală, a călcat pe o crenguță și unul dintre ursuleți s-a speriat, trezind-o pe mama ursoaică. Eroul a scăpat cu bine din peșteră. Pe drumul de întoarcere, a găsit o veveriță călcată de o mașină. I-a dat o alună și i-a masat piciorul rănit, salvîndu-i viața.

 

Să fim și noi fericiți că avem astfel de copii creativi!

––––––––––

La buna desfășurare a festivalului și-au adus contribuția: Rodica Onciu (dulciuri și jucării pentru copii) și Vasile Horj. Îi mulțumim și primarului comunei Cicîrlău, Sorin Lupșe.

 

Nicolae GOJA

Lasă un comentariu

Start typing and press Enter to search